Cupidon, copil nebun…

6fab58f38f558d31e7b2b57b8eaf9cf3Azi am sa comit o crima. Nu-mi pasa de nimic. Nu pot decat sa ma gandesc la furia si intrebarile controversate care ma coplesesc si simt ca nu vreau decat sa lovesc iar si iar, sa vad cum nimicesc, cum calc in picioare , cum stirpesc motivul nefericirii mele, cum razbun orgoliul meu ranit, sentimentele mele terfelite, visele mele spulberate. Imi doresc doar sa dau pana cand nu mai simt rasuflu,imi doresc sa omor fiinta care mi-a nenorocit sufletul, imi doresc sa extirp iluziile desarte , imi doresc sa strivesc samanta de tradare, de bulversare, de nervozitate, de instab ilitate,imi doresc sa strapung puternic ambitia mincinoasa si perfida, imi doresc… sa vii inapoi…

Azi am sa fac o prostie. Am sa vin la tine sa te implor sa te intorci. Sa vin sa`ti spun cat de dor imi e de chipul tau, sa`mi trec mainile prin parul lung si matasos, sa rad in ochii tai caprui, sa`ti sarut zambetul strengar. Sa vin in genunchi sa`ti spun ca mi-ai furat inima si fara ea nu am nimic iar apoi sa-ti marturisesc ca viata mea nu are nicio culoare fara rasul tau in ea si toul se destrama. Sa vin sa`ti sarut mainile subtiri si calde si sa te iau in brate sa te strang la piept pana iti tai rasuflu, sa te simt aproape…

Azi nu mai stiu ce e cu mine… Ieri eram poznasul, strengarul, ambitiosul care te tinea de mana iar azi sunt ranitul pe care l`ai lasat in urma, fara vlaga, fara pofta de viata, fara speranta…Oglinda nu mai reflecta ce stiam candva de mult…

Candva de mult, radeam cu viata . Eu, prietenii si berea, cluburile si flirturile, surasurile strengare, privirile frugale si inselatoare, mangaierile si soaptele mincinoase, dansurile si petrecerile vesele eram un tot. Au disparut si distractiile si mandriile, si chefurile si barurile , si amantele saptamanle, si orgoliile masculine cu un singur sarut ipocrit. S-au sters toate placerile voluptoase ale vietii, toate dorintele si visele banale cu un singur suras fatarnic. Mi-au furat zambetul poznas, privirea  coplesitoare si caracterul arzator cu o singura imbratisare tradatoare.

Cu un sarut, cu un suras , cu o imbratisare, cu un colt al gurii ridicat, cu o spranceana arcuita, cu un ochi inflacarat , cu un cuvant bine plasat, cu o soapta aruncata in vant, cu o atingere usoara ai venit si m-ai atras in lumea ta jucausa, mi-ai incitat spiritul controversat, mi-ai starnit curiozitatea si m-ai sedus …asa usor. Cu firea ta de dute-vino si alura enigmatica, am cedat si ti-am acceptat jocul.

A fost frumos sa stam pe-ascuns sa ne iubim, sa traim intensitatea necunoscutului si pericolului, sa ne privim pe furis cand apareai dintr-o data cu el si imi zambeai cum numai tu stiai, ca sa ma asiguri ca esti a mea. Eram amantul tau, si inchideam ochii la gandul si senzatia de mandrie si fericire. Au fost frumoase serile tarzii cand obositi ne intindeam in pat si ne jucam, cand interzisul se intampla si tensiunea crestea in noi stiind ca muscam din marul lui Adam. A fost frumos sa te tin pe genunchi si sa stiu ca te-am furat altcuiva desi nu vrei sa recunosti, sa te strang in brate si sa-mi spui ca vrei sa fii a mea, sa-mi dai parul de pe frunte , sa ma saruti usor si sa-mi soptesti cuvinte de amor. A fost un joc si l-am trait, neafectat si fericit, nestiind ca usor, usor, ca vipera la san, o sa smulgi ce am avut mai sfant. A fost un joc pana cand ai spus stop. Ai plecat ochii in jos, ai varsat o lacrima amara si ai te-ai ferit de mangaierea mea. Un joc ce s-a terminat cand am realizat ca atunci cand ti-ai luat buzele de pe obrazul meu, tot ce am crezut a fi departe de mine, se infipsese prea adanc pentru a putea fi smuls asa usor.

Am deschis ochii si am vazut cum poznele si aventura noastra ma invaluisera complet si nu puteam constientiza de ce te rupi…Nu eu eram cel care te juca, nu eu eram cel care era indiferent si nepasator la gandul ca se va termina, eram cel care va fi brutal aruncat si trezit intr-un intuneric greu de suportat, unde nimic din tot ce aveai ti-a fost luat. Si nu am putut accepta.

Am venit apoi sa te vad, sa ma asigur ca a fost doar un vis iar jocul nostru va continua. Imi zambeai, apoi plecai. Ma vrei…ma respingi?Vreau sa-ti vorbesc, sunt aici pentru tine. Nu te cred, nu vrei sa-mi iei inima, nu te-ai distrat, doar ca nu poti sa te hotarasti. Voi fi aici, langa tine, asteptand sa-mi intinzi mana si sa ne continuam aventura. Dar tu azi imi dai speranta, iar maine o stingi ca lumanarea de pe noptiera la miezul noptii…Imi redai surasul, apoi il stergi cu un singur nu. Si totusi nu e destul sa ma faci sa cred ca tot ce mi-ai daruit pana acum a fost doar din joaca si egoism. Refuz sa cred ca nu mai vrei cu adevarat sa fim acei doi indragostiti traind o iubire interzisa care candva va deveni stabila si sigura. De aceea, zi de zi, vin si incerc sa te conving ca eu sunt pentru tine ce iti trebuie…

Si iar, si iar..simt ca ma pierd, ca nu mai am puterea sa ridic colturile gurii sau sa privesc in sus. Imi zapacesc telefonul, si imi simt inima din ce in ce mai zdrobita. O zi, o saptamana, o luna…te privesc sa te atrag, dar stralucirea ochilor ai furat-o tu, si nu te vad decat din ce in ce mai departe. Nu vreau sa ies, azi nu am chef, vreau doar sa stau sa ma gandesc la tine. Sa te visez cum erai cand te aveam, sa te vad venind la mine si razand din nou cu pofta, spunandu`mi ca ai venit sa ma iei cu tine. Si azi, si maine, si saptamana viitoare te visez, si vin sa te vad, caci doar atat mi-a mai ramas. Sa-ti vad chipul razand in alta parte decat la mine, sa-ti infrunt privirea rece si respingatoare, sa-ti admir chipul senin , desi nu pentru mine.

Inchid ochii in fiecare seara, si doar acolo ma mai tii in brate si mai imi soptesti in ureche. Zilele senine sunt zile crunte in care ma zdrobesti cu replici amare si distante impenetrabile. Ai la tine un seif in care mi-ai incuiat tot ce am fost pana te-am intalnit: mandria, orgoliul, zambetul cuceritor, privirea atragatoare si mai ales, vointa de a trait intens. Ma simt vlaguit iar medicamentul meu esti tu…Tu, cea care acum simti doar dezgust si imi pisezi fiinta neincetat. Si totusi, atat cat ma accepti in preajma ta, speranta licare ca voi recapata totul. Fiind doar acolo si simtindu-te in jurul meu, ignorandu-ma sau gonindu-ma, macar credinta ca o sa te iau inapoi o mai am. Desi nesincer si frustrat, nervos si singur, inchis in mine si nefericit, mai speranta ca intr`o zi te vei dezmetici si voi sti ca nu am asteptat in zadar, ca nu am indurat ca un natang asuprirea ta. Speranta care supravietuieste criticilor celor din jur, si sfaturilor rau voitoare de a te lasa in pace. Innoata printre indemnurile de resemnare si revenerile la acel eu pe care l-ai cunoscut, respinge si zdrobeste toate barfele si povestile rele despre tine. Eu stiu ca nu e adevarat, eu stiu ca nu mi-ai face asa ceva, eu stiu ca esti sincera si nevinovata, eu stiu ca te chinui si fara sa vrei ma chinui si pe mine. De aceea sper, eu vad in tine ce altii nu vad, te vad cum esti, mica si fara aparare in fata lor. De aceea supravietuieste speranta…

Speranta care ai nimicit-o in acea zi. In acea zi in care indiferenta si pasiva mi-ai zis rastit sa plec si te uit, in timp ce te tineai de mana cu un altul in locul meu. In acea zi in care atingerea ta era dedicata unei alte iubiri interzise si care devenise pentru tine si mai incitanta decat a fost aventura noastra. In acea zi in care te-am vazut si mi s-a spus  ca te-ai dus…

Priveam razand prosteste, fara sa-mi controlez gandurile, fara sa analizez adevarul pe care l-am ocolit, pe care am refuzat sa-l accept. Rad in nestire cu ochi tulburi, si nu vreau sa realizez ca totul a fost minciuna, tradare, perfidie si iluzie. Nu, acum simt ca nu mai imi pasa si ca nu ma atinge. Simt ca tot ce am indurat pana acum s-a dizolvat si ca nu mai insemni nimic. Nu-mi dau seama de ce a durat atat sa pot sa vad asta. Acum rad si sunt fericit. Doar o secunda.

Caci lovitura ta a fost prea puternica sa pot indura. Iar zilele frenezice de fericire inselatoare s-au terminat cu o singura bataie de inima. Cu timpul care s-a oprit in loc pentru ca vantul sa-mi poata spune fugar: te inseli. Secundele incep sa se scurg incet si simt cum pieptul e tot mai greu, respiratia se taie usor, usor iar eu plutesc in durerea ca mi-e dor de tine mai mult decat oricand si ca imi pasa mai mult decat as fi crezut. Am fost un prost sa cred ca doar intr-o clipita te pot sterge din viata mea si pot recupera de la tine tot ce ai furat. Am fost un prost sa cred ca nu ai lasat in urma furie si nedznajduire. Inchid ochii…

Azi vreau sa comit o crima…

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

7 Responses to Cupidon, copil nebun…

  1. gei says:

    fictiune sau?e chiar grav daca sa ajuns la crima nu crezi?

  2. Laryy says:

    Hmm… imi pare cunoscuta povestea 😦 oricum scrii nemaipomenit!!! felicitarii :*

  3. Harry says:

    Elucubrațiile unei micute mincinoase

  4. Vebby says:

    Cum oare oi fi gasit blogu nu`mi dau seama…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s