Hansu Hansu…

… sau pantsu!pantsu! tot aia! (pantsu= chilotei).

Am ajuns la concluzia ca teatrul nu`i de mine. Sau poate eu nu`s de teatru. Sau poate amandoua. Cine stie? Cert este ca in viata mea nu voi mai pune piciorul intr`o sala de teatru pentru a vedea reprezentarea unei piese moderne… sau a unei aberatii moderne, mai bine spus.

Inainte de toate, as vrea sa`mi cer scuze pentru eventualele vorbe care vor fi mai dure, pentru eventualele comentarii mai mult decat sarcastice si critici. Tin sa atrag atentia ca este opinia mea proprie si personala si ca atata vreme cat exista inseamna ca are si un generator. Nu de alta, dar am avut conflicte cu unele persoane care probabil nu au aflat ca in tara exista democratie si nimeni nu impune parerile nimanui. Trecand peste asta, sa revenim la Hansu.

Stand in pauza mare si asteptand sa intru in laboratorul de informatica ma intalnesc cu o doamna care vindea bilete la teatru. Fiind saptamana internationala a teatrului, biletele sunt foarte ieftine si mi`am permis sa`mi cumpar unul pentru ziua de miercuri. Nu mai fusesem la teatru de prin clasa a 6a, daca nu chiar mai mult, si pe buna dreptate. Stiam eu ce stiam.

Piesa ce urma sa fie jucata se numea “Hans”. La recomandarile unor colegi, recomandari extraordinare, am zis sa`mi asum si eu riscul si poate sa`mi ofer placerea de a vedea o piesa de teatru.

Conceptia mea despre teatru, dupa doi ani de cursuri de arta dramatica, era cu totul alta. Simteam in el o sensibilitate anume, se creea o anumita atmosfera, se transmitea un anumit mesaj si nu in ultimul rand se promovau anumite valori. Era ceea ce ma asteptam sa vad si la “Hans”, piesa ce se anunta, conform unora, “o piesa bestiala”. Depinde ce inseamna bestiala…

Am inceput sa cred ca tinerii, in special cei sub 20 de ani, au pierdut mult din valorile adevarate ale literaturii, ale bunului simt si ale perceptiei. Si ca batranii au luat`o pe miriste de tot, cu gandul la vremurile de alta data.

Iata ca miercuri seara ma aflam in cladirea teatrului, nerabdatoare, contempland cateva poze din piese jucate acum foarte multi ani. Erau poze ce imi aduceau zambetul pe buze aducandu`mi aminte de Stela Popescu si Alexandru Arsinel in piesa “Stuttgart”, piesa “O scrisoare pierduta” si multe altele care iti umpleau inima de bucurie numai gandindu`te la ele. Incepusem sa`mi spun ca a fost un lucru bun sa vin.

Un lucru bun am tras din seara aceea. Am reusit sa rad cum nu am mai facut`o de mult. Pe marginea piesei , comentand colegei de scaun, care probabil ca ma injura… dar nu ma puteam abtine.

Piesa debuteaza cu o imagine sumbra: in fata noastra (culmea, stateam si in primul rand) un gard de sarma ghimpata. Pe scena cateva scaune pe care stateau privind fix cateva fete imbracate un jupe albe, scurte de preferabil, iar pe jos, tinand simbolic cate un trandafir si o sticla de bautura, cateva doamne. Ce`i drept, actritele erau foarte frumoase. M`au incantat cu aspectul si mai ales cu dansul lor. Au interpretat foarte bine. Gandindu`ma la asta, ma intrebam ce anume nu mi`a placut la piesa, de ce am ramas cu gustul amar la sfarsit. Nici acum nu am inteles prea bine…

Piesa continua cu dansuri ale fetelor si femeilor pe rand, pe un fundal sonor de nota 10. Iarashi, muzica a fost foarte bine aleasa, se potrivea cu ceea ce ar fi trebuit sa insemne “atmosfera pe scena” si mi`a lasat o impresie placuta. Dansurile erau senzuale, individuale la inceput, ceva de notat, si care “dadeau frumos”. Inca nu intelegeam prea bine ce se intampla, asteptam sa se termine dansul si sa incep sa prind ceva din piesa. Insa piesa a constat intr`un dans continuu, alternand fetele cu femeile, care pe parcursul piesei a devenit “streaptease cu obiecte de casa”, scene sugestive de sex intre Hans si fetele tinere, si ele intre ele, femeile, continuand cu “masacrul virginelor”, purificarea sufletului , adik Hans dezbracat in spatele unei panze de nailon prin care se vedea tot, si incheind cu Hans si femeile.

Cum s`a desfasurat piesa? Initial, fetele dansau nevinovate pe langa Hans. De notat ca Hans era un batran de vreo 60 de ani, cu o burta mai mult decat scarboasa, si care dadea impresia de libidinos. Apoi, o data cu iesirea fetelor tinere din scena, se desfasoara un dasn individual al femeilor pe care Hans le elimina treaptat. Alterneaza intrari si iesiri cu pahare, sticle, telefoane, fete, femei etc. pana la un punct important al piese: sex cu Hans.

Pe cand femeile stateau si curatau mere , dadeau cu aspiratorul etc. fetele tinere “abuzau” de Hans. Spun cu regret ca scene sugestive erau mai mult decat indecente, ajungandu`se pana la dezvaluiri de pantsu de sub camasutele deja prea scurte si transparente. Scena evidenta in care Hans si o tinara actrita desfasurau un dans erotic c e ar fi mers foarte bine pe fundalul melodiei “Pe la spate” nu m`a socat, ci m`a dezgustat. Ce inseamna teatrul modern? Actori dezbracati? Ce promova aceasta piesa? O data cu incheierea acestor partide, vine randul femeilor, care se pare ca aerau lipsite e prilejul de a “abuza” de Hans, rezumandu`se la a desfasura un dans sugestiv intre ele. Again, ce promova piesa asta? Yurismul?

Dupa scenele erotice, pline de simboluri “sensibile”, urmeaza scena in care tinerele fete sunt trase in noroi – noroi p bune – stropite cu apa si pamant si puse sa se lupte intre ele, invinsa urmand sa fie impuscata in cap. Si astfel, rand pe rand sunt masacrate tinerele virgine.

La un moment dat al piesei, cand deja langeam de mila bietilor actori, Hans se apropie de frigider si scoate… un borcan de fasole. Care borcan il varsa intr`un castron… si mananca putin, apoi o pune la incalzit – pe bune – parfumand sala cun un puternic si placut miros. Aici urmeaza cel mai placut moment al piesei: sa`l vedem pe Hans dezbracat. In spatele invizibilei cortine de nailon, studiez cu stupoare cum Hans isi scoate hainele pe rand, ramanand gol-golutz, afisandu`si comorile. I wast like . Dusului ii urma o iesire in chiloti, acoperit de un cearceaf si mancand fasole incalzita.

Again, ce promoveaza teatrul modern?

Am iesit din sala, pe langa faptul ca rasesem incontinuu, si cu acel gust amar de care va ziceam. Ce era? Ce insemna? Colegii erau foarte patrunsi de piesa. Ii miscase adanc pe fiecare, compatimindu`l pe Hans care avea un vis erotic cu 2 generatii. Eh… ori am eu problem la mansard, ori lumea s`a dus de rapa de tot. Pentru ca , incredibil, toata lumea adora acesta piesa. Eu nu. Cu parere de rau afirm ca piesa e o aberatie si ca teatrul a scazut in ochii mei enorm. Si cu toate ca piesa e valorificata atat de mult de toti colegii care spun “piesa a fost interpretata gresit” , pentru mine ramane o piesa plina de simboluri…. pornografice. Ma intorc la pasiunea mea cinematograful care inca nu m`a dezamgit.

Si sa nu`mi spuneti mie ca nu e groasa… avand in vedere ca Hans era interpretat de chiar directorul teatrului.